Focul pasiunii este aprins de o flacara a ratiunii…a realitatii lumii
Eu sunt o tanara vesnic indragostita de viata ce oricand I se poate schimba…Imi astept singura si tacuta printul pe calul cel alb..insa el intarzie as face simtita prezenta..insa speranta mea nu moare..desi se stinge pe zI e trece mai mult..dar stiu ca va veni si timpul meu sa fiu iubita si sa iubesc si voi fi ceel mai fericit copil mereu indragostit de ceva ce nu multi viseaza sa aibe..
Lumea este ipocrita,rea..te injunghie cand te astepti mai putin si tocmai de aceea nu e bines a ai incredere in nimeni si singurul in care sa poti avea incredere sa te descarci sa fie Dumnezeu,pentru ca El nu se va duce niciodata sa spuna cuiva ceea ce gandesti tu si ceea ce ai facut tu fie bine fie rau
Flori,scrisori,petale de trandafiri,lumanari parfumate toate sunt menite sa indulceasca o dragoste colorata,dar acestea nu sunt decat niste obiecte care intretin iubirea,o fac mai speciala,darr totusi sentimentele sunt cele mai profunde..dar cand acestea lipsesc cu desavarsire si dragostea incepe sa se stinga usor usor…Si ajungem la singura concluzia care este ca nu numai sentimentele pot tine aprinsa flacara drgostei ci si obiectele au un rol important
Dragostea e un sentiment frumos de multi invidiat,dar nu intotdeauna ea este pura si frumoasa…cei care au nevoie de ea nu o au,iar cei care nu au nevoie au din belsug…oare de ce soarta e asa de cruda cu cei slabi de ingeri?Am gresit ca ne-am nascut sau oare care sa fie cauza nefericirii unora??
